BRAND-UIREA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Motto: "Schimbarea e proces şi NU eveniment" (FULLAN)
Postulatele Schimbării Educaţionale (FULLAN - 1993)
- nu există doar o singură versiune a ceea ce ar trebui să fie schimbarea
- oamenii trebuie să înţeleagă schimbarea şi să-şi clarifice ceea ce înseamnă ea pentru fiecare
- schimbarea este o experienţă personală stresul şi anxietatea sunt emoţii normale de debut
- schimbarea este abordată diferit de fiecare şcoală pentru a se potrivi contextului propriu
- conflictul şi neînţelegerea sunt inevitabile şi fundamentale
- este nevoie de amestec între presiune şi sprijin, între ajutor şi încurajare
- schimbările de sus în jos şi de jos în sus aduc cu ele mai mult angajament şi consecvenţă decât o abordare autoritară, centralizată, sau o abordare descentralizată gen Laissez-Faire (acţiunea de intervenţie se aplică nu persoanei ci mediului amfitrion)
- schimbarea implică rareori o singură inovaţie - efect de undă : ceea ce doreşti să schimbi este atât de înrădăcinat în sistem cu părţi care interacţionează încât dacă acel ceva se schimbă, atunci e probabil că vor apărea schimbări şi în celelalte părţi (SARASON, 1990)
-schimbarea eficientă ia timp
-o şcoală nu se poate dezvolta tot timpul (alternanţa - activitate relativă & consolidare)
- există multe motive valide pentru care oamenii nu implementează schimbarea
- nu e realist să te aştepţi ca toată lumea să se schimbe - Nu uda stâncile!
- dezvoltarea nu acceptă tipare şi ca atare NU e bine să faci planuri exacte
EMIL PĂUN (1999) surprinde şi califică entropia de sistem:
- Dezgheţarea (introducerea elementelor entropice în sistem)
- schimbarea propriu-zisă
- Crionomia (reîngheţarea sistemului pe o treaptă superioară)
Exegeza FULLAN:
- Iniţierea validată
via 3R:
- Relevanţa schimbării (nevoi, calitate, grad de aplicabilitate, claritate şi complexitate)
- Rapiditatea implicării
- Resursele disponibile
FINK (1994) adaugă la cei 3R:
- Existenţa şi calitatea inovaţiilor existente
- Accesul la inovaţii
- Susţinerea din partea profesorilor sau a surselor externe
- Politicile noi, fondurile
- Orientarea spre rezolvarea de probleme
Iniţierea ridică o întrebare fundamentală: de unde ar trebui să înceapă schimbarea în şcoli?
Teoria Uşilor (JOYCE, 1991) propune o abordare metaforică a dublei deschideri:
* din INTERIOR (cercetarea, auto-evaluarea, Curriculum-ul, predarea şi învăţarea, conducerea, parteneriatele, problemele, planificarea dezvoltării şcolare)
* din EXTERIOR (Curriculum-ul naţional, teste standardizate şi comunicarea rezultatelor, inspecţia, nivelurile conducerii - inclusiv Consiliul şcolii, aprecierea profesorului şi evaluarea, abordările calităţii, organizaţii creditate moral)
Accentul simultan pe conţinutul şi cultura schimbării e stipulat de STOLL & FINK (1994) care promovează percepţia 2focală, cea care certifică / probează puterea culturii şcolare într-o organizaţie.
- implementarea constă în aplicarea reformelor în practică
- instituţionalizarea stabileşte dacă inovaţiile se înscriu sau nu în practica existentă
- consecinţa este considerată o fază adiţională dar importantă pentru că priveşte varietatea de rezultate ale elevilor, profesorilor sau organizaţiei şcolare.
Din perspectivă organizaţională schimbarea educaţională (PĂUN, 1999), poate fi :
- schimbarea preventivă - este predictivă şi anticipativă şi fereşte organizaţia de tulburări şi dezechilibre considerată a fi mai importantă din perspectiva dezvoltării organizaţionale „Briza este de preferat furtunii ” (DRUKER,1969)
- schimbarea corectivă este generată de prezenţa disfuncţiilor în funcţionarea organizaţiilor.
ROSENHOLTZ (1989) descoperă pentagonul strategiilor specifice pentru implicare:
1) Împărţirea puterii
2) Recompense pentru personal
3) Deschidere şi includere
4) Expansiunea rolurilor de conducere
5) Pacienţa
Stoll şi Fink ``Elevii trebuie să participe la deciziile şcolare care îi privesc`` (1992)
BIBLIOMAPA:
Bourdieu, P. , Passeron, J.C. (1970)
„ La reproduction , elements pour une theorie du sisteme de enseignement”, Edition de Minuit , Paris
Drucker, P. (1969 ), ``Era discontinuităţii``, New York , Harper şi Row
Fullan, M. (1992) - „Coordinating school and district development in restructuring”
Newbury Pork, CA, Crowin Press
Fullan, M.G. (1982) “The Meaning of Educational Change”
Toronto: OISE Press.
Fullan, M.G. (1991) “The New Meaning of Educational Change”
New York: Teachers College Press and London: Cassell
Fullan, M.G. (1992) “ Successful School Improvement.”
Buckingham (Open University Press & Toronto - OISE Press)
Fullan, M.G. (1993) “Change Forces: Probing the Depths of Educational Reform.”
London - Falmer Press.
Hargreaves, D. and Hopkins, D. (1994) “Development Planing for School Improvement”.
London - Cassell.
Huberman, A. (1978) „Inovaţie şi reformă”, EDP - Bucureşti
Joyce, B.R (1991) “The doors to school improvement”, Educational Leadership, London
Louis, K.S. , Miles, M.B. (1990) “ Ameliorând Liceul urban . Ce merge şi de ce ?”, N-Y
Miles, M.B. (1986) “Constatările cercetărilor asupra stadiilor ameliorării şcolii”, N-Y
Păun, E.(1999) „Sociopedagogie şcolară”, EDP - Bucureşti
Rosenholtz, S. J. (1989) “Locul de muncă al profesorilor. Organizaţia socială a şcolilor”, N-Y
Reynolds, D. & Parker, A. (1992) “School effectiveness and school improvement in the 1990s”
D. Reynolds & P. Cuttance - School Effectiveness (Research, Policy and Practice) London - Cassell.
Sarason, S. (1990) “Eseul prezis al reformei educaţionale ” , San Francisco, Jossey-Bass
Senge, P., (1990) “Discipline”, New York, Doubleday
Stoll, L. and Fink, D. (1992) “Effecting school change: the Halton approach”
School Effectiveness & School Improvement
Stoll, L. and Fink, D. (1994) “School effectiveness and school improvement: voices from the field”, School Effectiveness & School Improvement.